Trecerea unui jurnalist din presa in PR nu reprezinta ceva nou, tentatia de a lucra de partea cealalta a baricadei a existat dintotdeauna pentru unii, care au si facut acest pas. Daca pana acum un an, doi, aceasta schimbare venea pentru a satisface o curiozitate (cum e sa lucrezi in calitate de consultant, la client), din dorinta de a face si altceva sau poate pentru ca pur si simplu la mijloc era vorba de o oferta de nerefuzat, astazi exista si o alta motivatie ce sta la baza schimbarii: limitarea unor optiuni, prin inchiderea unor publicatii importante. Iar mai putine optiuni in presa implica o reorientare catre domenii conexe.
Indiferent daca sunt sau nu decizii impuse de conditiile noi din piata, tot mai multi jurnalisti par hotarati sa treaca in cealalta tabara, in PR. Unele numiri in functie au fost deja facute publice, altele dimpotriva, nu au fost anuntate oficial. Oricum ar fi, le uram bun venit noilor “colegi de industrie” si chiar am fi interesati de noi feed-back-uri, ce diferente exista intre PR-ul vazut prin ochii consultantului de specialitate si cel vazut prin ochii ziaristului?…unde se intersecteaza cele doua viziuni, unde perceptia coincide cu realitatea si unde sunt diferentele majore…
Vorbind de aceasta tema, mi-am adus aminte ca avem in arhiva noastra un material ce a fost publicat pe brandinfo.ro si care are foarte mare legatura cu subiectul, e vorba de :
Perspectiva de vizavi…
Una dintre cele mai mari tentatii ale jurnalistului este ca, la un moment dat, sa devina PR-ist, iar aceasta este o trecere fireasca, pentru ca cei mai buni oameni de PR sint, in general, cei care au avut mai intii o experienta in jurnalism. Ceea ce te ajuta foarte mult atunci cind treci “de cealalta parte” (desi exprimarea nu este cea mai fericita) este intelegerea nevoilor, a intereselor si a stilului de lucru al ziaristului.
Mai mult, nu il privesti pe jurnalist ca pe “dusmanul” care te asteapta sa faci greseli, ci ca pe un om care isi face meseria, si pentru care doar anumite informatii au valoare de stire. Partea mai putin confortabila a acestei conversii este adaptarea la o lume cu totul noua, in care, din servit, devii cel care serveste. Punctualitatea, seriozitatea in abordare, obisnuinta de a reactiona la un e-mail (chiar neinteresant pentru tine) si de a te tine de cuvint indiferent de orice alte prioritati ai avea sint reflexe pe care nu numai un jurnalist, ci oricine care intra in lumea de afaceri trebuie sa le capete.
Din cauza vietii profesionale agitate si a ritmului in care traiesc, ziaristii gasesc dificila aceasta adaptare la o meserie cu viteza de executie mai mica, dar cu mare atentie la client si la nuante. Pentru cei care isi doresc cu adevarat sa faca aceasta trecere, obstacolele nu sint mari, daca pornesc la drum cu disponibilitate pentru schimbare si cu flexiblitate. Din experienta mea ca angajator, jurnalistii devin consultantii care se adapteaza cel mai bine la situatii noi, pe care te poti baza in situatii de criza, care cer decizii rapide si care obtin rezultate acolo unde nimeni nu credea ca se poate. Si asta pentru ca vin dintr-o lume dura, in care si-au purtat singuri de grija.
Etichete: In PRactica, jurnalist, Mihaela Apetrei, schimbare
Draga Mihaela,
Pot depune marturie ca este nu exista PR-ist bun si foarte bun cata vreme nu a facut presa, dar presa adevarata nu gluma cu tot ceea ce implica de la timpii morti ce trebuie acoperiti pana la a alege cele mai bune stirii de difuzat dintre cele mai bune, etc….
Draga Cristina,
Imi pare rau sa te contrazic, insa, din experienta pe care am avut-o de-a lungul timpului cu diversi PR-isti proveniti din presa pot spune ca cei mai buni PR-isti NU nu sunt fosti jurnalisti. Un PR-ist care a fost in presa cu siguranta va scrie materiale de presa extraordinare, insa doar un spirit analitic, rabdare si multa dorinta de a invata, il vor ajuta sa ajunga un PR-ist bun, pentru ca activitatile de relatii publice nu inseamna doar sa obtii acoperire media.
De obicei (fara a fi o regula), jurnalistii care se muta in PR nu se adapteaza foarte usor la stilul de lucru dintr-o agentie si multi se intorc in presa. Chiar daca un fost jurnalist este foarte bun in pregatirea materialelor de presa si are contacte, cand vine vorba sa ofere clientilor servicii de comunicare interna, sau sa creeze o strategie, o analiza, un buget, o baza de date sau, pur si simplu, sa sune 200 sau 1000 de persoane pentru un follow up, atunci, de obicei, nu mai este la fel de entuziasmat de munca in PR.
Pentru ca doar 10-20% din munca unui PR-ist se inrudeste cu ceea ce facea pe vremea cand lucra in presa. Restul inseamna orice altceva, de la catarat pe stalpi pentru a da jos bannerele si gasitul celor mai seriosi furnizori, pana la a verifica sunetul inainte de un eveniment, pentru a te asigura ca totul va decurge bine.
Nu este o regula, dar am cunoscut foarte multi jurnalisti care, dupa anumite experiente neplacute in PR, au hotarat sa se intoarca in presa.
Draga Mihaela,
Voi contrazice si articolul tau de pe brandinfo.
PR-ul nu este o meserie cu viteza de executie mai mica decat jurnalismul, mai ales cand lucrezi pentru 2-3 clienti companii multinationale, fiecare dintr-un domeniu diferit de activitate si fiecare dorind altceva, in acelasi timp (si asta intr-o zi de lucru obisnuita, nu intr-o situatie de criza).
Lumea agentiilor este o lume dura, chiar mai dura decat a jurnalismului. Poti fi dat afara de pe o zi pe alta sau la cea mai mica greseala sau, pur si simplu, daca acel client pentru care lucrai a decis sa nu mai aloce fonduri pentru promovare (este de notorietate cazul unei agentii care a dat afara toata echipa care lucra pentru o companie multinationala, in momentul in care a pierdut contul respectiv).
Cristina,Larisa,
Ma bucur ca acest articol v-a stirnit interesul. Pe fond, este esential sa nu generalizam afirmatiile facute acolo. Sigur ca exista PR-isti foarte buni, desi nu au fost niciodata jurnalisti, asa cum exista si jurnalisti care, dupa ce au incercat PR-ul, au constatat ca “e mai usor in presa”. Eu am fost insa de ambele parti, si pot sa va spun ca, din punctul meu de vedere, a fost mai dificil ca jurnalist - fara sa spun insa ca e usor sa fii consultant PR.
Totodata, Larisa, cred in continuare ca un fost jurnalist este un PR-ist mai intelept… Intelege mai bine stresul redactiei, intelege poate defectele meseriei, intelege mediul de lucru - pentru ca a fost acolo. Este, daca vrei, ca si cind spui caa intelegi ce simte un parinte, dar nu ai copii; iti garantez ca doar ti se pare ca intelegi, oricit de atent, dedicat si doritor ai fi sa pricepi.
Sigur insa ca sensul acestui raspuns nu este sa va conving pe vreuna dintre voi sa adoptati o idee. Probabil ca felul in care vedem lucrurile depinde foarte mult de personalitate, de experienta, de perspectiva. Si tocmai asta este sensul acestui blog, sa confruntam idei
Draga Mihaela,
Ceea ce spui tu este valabil in ceea ce priveste relatiile cu presa (am observat ca foarte multa lume face confuzie intre media relations si PR, sau, mai rau, activitatea unui PR-ist este redusa la media relations). In caz ca te adresezi jurnalistilor, intr-adevar, te ajuta experienta din presa. Dar domeniul relatiilor publice este mult mai vast, cuprinde comunicare interna, comunicare externa cu diferite categorii de publicuri, comunicare online, CSR, comunicare B2B. In aceste domenii ale PR-ului nu te ajuta prea mult experienta din presa, avand in vedere ca publicul tau nu este reprezentat de jurnalisti (spre exemplu, cu ce te ajuta pe tine faptul ca stii cum sunt deadline-urile in presa, daca tu ai de organizat o conferinta interna, fara jurnalisti?)
Exista si PR-isti care nu au nicio treaba cu relatia cu media? Eu nu cred…
Desi nu am lucrat decat de o parte a “baricadei”, adica in presa, din ce am citit si eu sau am vorbit cu PR-isti (unii chiar fosti colegi) cele doua “chestiuni” puse in discutie se cam complecteaza. In speta, spun eu, ai o imagine mai vasta asupra notiunii de comunicare daca ai facut presa si, respectiv, o atentie sporita (critica daca vreti)asupra unui subiect ( a se citi eveniment) daca esti PR-ist. Parerea mea…