Arhiva categoriei ‘Articole Headline’

PR sau Advertising - Ce e mai bun pentru crearea de brand?

PR

Am scris recent un articol despre diferentele intre advertising si PR, atunci cand vine vorba de crearea unui brand. Recunosc ca ideea de a realiza un astfel de material mi-a venit dupa ce am citit o carte scrisa de doi profesionisti in domeniu (Al Ries si Laura Ries), intitulata sugestiv: “The fall of advertising and the rise of PR”.

Cartea e captivanta, v-o recomand cu caldura…si va prezint mai jos cateva raspunsuri pe care cei doi specialisti (tata si fiica) le dau la intrebarea ”Advertising sau PR, ce e mai potrivit pentru a crea un brand?”:

1. La crearea unui brand, advertising-ul foloseste notiunea de “Big Bang”. PR-ul recurge la construirea pas cu pas a marcii respective.

Crearea unui brand implica mai multi factori: atragerea atentiei, intiparirea noii marci in mintea publicului, asocierea ei cu unul sau mai multe atribute. Aceasta constructie necesita timp, putand fi implementata printr-un program de PR adecvat si nu printr-o lansare ”exploziva” de publicitate. Un brand nu se creeaza peste noapte, ci treptat, printr-o comunicare permanenta cu publicul.

2. Advertising-ul indrageste nume vechi si denumiri – extensii ale brandurilor deja consacrate. PR-ul indrageste denumiri noi, de sine statatoare.

Promovarea unui produs/serviciu dintr-o categorie noua sub numele consacrat al companiei producatoare este mult mai la indemana (mai ales din punctul de vedere al costurilor de advertising) pentru multe organizatii. Introducerea unui brand nou si promovarea lui prin publicitate ar fi mult mai costisitoare decat lansarea unui produs cu o denumire ce inglobeaza o marca deja cunoscuta. De exemplu, cand Apple a introdus Macintosh, l-ar fi putut numi Apple IV, decizie care cu siguranta ar fi stirbit din natura revolutionara a produsului la momentul respectiv. Daca asa stau lucrurile in advertising, in PR situatia e cu totul alta: un nume/brand nou reprezinta o unealta importanta in promovare, prin insusi mesajul pe care il transmite mass-mediei in primul rand: produsul este nou si diferit fata de tot ce-a fost pana atunci pe piata.

3. Advertising-ul se exprima prin imagini, PR-ul prin cuvinte.

Publicitatea foloseste, in momentul de fata, aproape in totalitate doar imagini. Cuvintele vin sa intareasca ceea ce se transmite vizual, insa credibilitatea lor e una scazuta in reclame. Sa nu uitam ca mintea umana gandeste in cuvinte, decizia de a folosi anumite servicii sau produse se bazeaza pe comparatii verbale. Aici intervine PR-ul, care are drept scop traducerea unui brand in propozitii/fraze ce starnesc interesul (al presei, consumatorilor etc), apeland astfel la capacitatea de abstractizare a indivizilor.

4. Advertising-ul e orientat catre sine, PR-ul catre ceilalti.

O organizatie ce lanseaza o campanie de publicitate este cea care decide cum va fi campania respectiva, ce anume vrea sa vanda si mai ales cui. In PR, sunt altii cei care iti spun cum ar trebui sa fii, ce ar trebui sa vinzi si ce abordari de vanzari ar fi cele mai potrivite. Sa luam exemplul Volvo, care, desi acum ceva timp se focusa pe un anumit atribut cheie - ”durabilitate”, a reusit sa se pozitioneze cu totul altfel in mintea consumatorilor, gratie celor aparute in presa. Mass-media au acordat o atentie deosebita inventiei celor de la Volvo (centura de siguranta cu prindere in trei puncte), motiv pentru care noul atribut al brandului a devenit ”siguranta”, atribut pe care compania a si inceput de altfel sa il foloseasca in strategiile sale de marketing.

5. Advertising-ul ajunge la toata lumea, PR-ul se adreseaza cuiva.

In timp ce advertising-ul se concentreaza pe numarul de prospecti atinsi prin proiectele implementate si frecventa cu care se intampla acest lucru, PR-ul se adreseaza persoanelor care conteaza sau pot face diferenta, celor care sunt potentiali purtatori ai mesajului tau, transmitandu-l mai departe, catre rude, prieteni, colegi. Pentru ca in PR conteaza foarte mult credibilitatea celui ce transmite.

Articolul a aparut pe prwave.ro.

Georgiana Petcu, Consultant PR Headline

Jobul în care greșelile nu se iartă

successSpecialistul în relaţii publice a fost inclus în nomenclatorul ocupaţiilor cu doar câţiva ani în urmă. PR-ul (prin care se înţeleg atât relaţiile publice, cât şi persoana specializată în acest domeniu) este, ne spune Mihaela Apetrei, Senior Manager la firma Headline, “relaţia cu presa, comunicarea cu partenerii, furnizorii şi clienţii, comunicarea internă şi comunicarea cu societatea”. “Multă vreme, prin PR s-a înţeles numai «relaţii cu publicul» şi mai sunt unii care au încă această perspectivă. În multe situaţii, activitatea de relaţii publice se suprapune, se completează sau se intersectează cu activităţile de marketing, de publicitate, de customer service, de HR sau chiar de vânzări”, afirmă Mihaela Apetrei.

FĂRĂ IMPROVIZAŢII. PR-ul este o meserie că oricare alta, crede Mihaela Apetrei, şi, pe lângă talent, este nevoie de determinare, concentrarea pe obţinerea rezultatelor şi muncă susţinută. Un specialist în relaţii publice trebuie “să-şi ia treaba în serios şi să priceapă că şi asta este o meserie pentru care trebuie să te pregăteşti; nu merge cu «lasă, că mă descurc eu să zic acolo, două vorbe». Alea două vorbe pot să te scufunde definitiv. În comunicare, greşelile nu prea pot fi considerate «mici» sau «mari». Când spui ceva şi apare pe prima pagină într-un ziar, când dai «send» unui e-mail către un client sau când comunici intern o decizie, nu prea ai timp şi loc de improvizaţii”, susţine Mihaela Apetrei. Citeşte mai departe

Mai puține figuri, mai multe rezultate

crestere1Omul de PR nu este vreun Superman. Ca toti ceilalti, si el trebuie sa se adapteze situatiei de criza, care are efecte dintre cele mai diverse: fie restringerea dramatica a bugetelor si, implicit, a serviciilor externalizate (inclusiv PR sau publicitate), sau din contra, investitia in imagine, pentru supravietuirea in aceste vremuri tulburi.

In primul caz, ma intreb cum poti spera sa ai un an bun -cu obiectivul minim de a rezista crizei- , daca reduci drastic bugetele de promovare pe toate segmentele si lasi loc competitiei sa se desfasoare in voie? Avem clienti care ne povesteau, speriati, de reduceri de costuri care fac imposibila derularea oricarei activitati de marketing sau PR, in conditiile in care targetele de vinzari ramin aceleasi sau sint prea putin ajustate in minus.

Citeşte mai departe

De ce aș avea nevoie de tine?

817146621Aceasta este întrebarea la modă în recesiune: am nevoie de asta, de aia sau de ailaltă? Mai am nevoie de furnizorii mei tradiţionali, sau de parteneri, sau de unii dintre angajaţi? Furia tăierii costurilor face ca această întrebare să închidă companii, să schimbe vieţi, să modifice comportamente.

De la cafeaua zilnică, pană la partners meeting, prima întrebare pe care o auzi este “avem într-adevăr nevoie de asta?”

Cu atat mai mult, aşadar, întrebarea va veni în discuţia cu un nou furnizor. Să spunem că abordezi un prospect, fixezi o întalnire, te vezi faţă în faţă. Eterna întrebare “de ce aş lucra cu voi?” a căpătat o nuanţă mai detaliată - “de ce aş avea nevoie de voi?”. Cateodată, se poate ajunge şi la extrema “de ce am nevoie de aceste servicii?”, ceea ce îmi aduce aminte de perioada de mecenat din 1995, cand obosisem explicand ce sunt acelea relaţii publice şi ce vor ele.

Pentru a caştiga noi clienţi, este esenţial să le cunoşti bine business-ul, chiar înainte de a-i aborda sau de a merge la întalnire. Acest lucru nu este vreo noutate, ar fi trebuit făcut şi înainte de perioada de criză. Însă am văzut zeci de întalniri în care vanzătorii veneau nepregătiţi, nu intraseră nici măcar o dată pe site-ul prospectului şi nici nu aveau habar ce anume i-ar trebui acestuia.

Vremea lui “vand ce produc” s-a dus de mult. Dar acum, mai mult ca oricand, este necesar să “produc ce se vinde” şi, ca să reuşesc asta, este necesar să înţeleg ce se caută. Parte din acest pachet este şi înţelegerea propriei valori, argumentele cu care îmi conving prospectul că: 1) are nevoie de servicii ca cele pe care le furnizez, 2) eu sunt cel care pot să i le ofer şi 3) i le pot oferi pe cele mai bune. Citeşte mai departe

Tentația celeilalte baricade

press_1- Mihaela Apetrei, Senior Manager Headline -

La opt ani de experienţă în PR, lumea încă mă mai întreabă cum am ajuns aici, cum am ajuns să fac meseria asta, de ce. Mai mult, cei care aud că am fost jurnalist tot cam pe-atît, sînt peste măsură de miraţi şi vor să ştie cum s-a petrecut schimbarea.

În cazul meu, trecerea a fost destul de empirică, potrivită vremurilor pe care le traversam, cînd mulţi habar nu aveau ce înseamnă domeniul ăsta. Am început aproape fără să vreau atunci cînd, jurnalist fiind, unii dintre cunoscuţii şi prietenii mei îmi cereau ajutorul pentru cîte un comunicat de presă sau un interviu, atît în ceea ce priveşte forma şi fondul, dar şi promovarea. Şi mi-am spus: ok, de ce nu? Hai să facem din asta un profit. Aşa s-a născut Headline. Numai că, interesant, cînd oamenii au înţeles că trebuie să plătească pentru asta, lucrurile s-au schimbat radical :). Nu înţelegeau de ce acest “ajutor” trebuie remunerat, adică scrii acolo, un text, şi vrei bani pentru asta – practic acest tip de expertiză nu era recunoscut. Dar am perseverat, şi astăzi avem deja 8 ani în piaţa românească a relaţiilor publice.

Acum, însă, jurnaliştii care aleg să devină PR-işti o pot face mult mai structurat, pot construi pas cu pas pentru această carieră. Lucrînd ca jurnalist, înţelegi unul dintre lucrurile cel mai greu de asimilat din exterior: faptul că nu orice pare important într-o companie, într-un partid, într-o instituţie, este important şi pentru public, deci are şanse să devină o ştire. Valoarea de ştire a unei simple informaţii este, practic, cel mai dificil lucru de detectat pentru un PR-ist netrecut prin furcile caudine ale redacţiei. Din acest punct de vedere, jurnalistul va fi un specialist PR foarte eficient, care înţelege ce, cînd, cum trebuie să livreze către presă. Citeşte mai departe