Articole cu eticheta ‘creativitate’

Mitul creativitatii in comunicare

93907244

Sint anumite domenii de activitate despre care s-a format o imagine bine definita, dar nu neaparat si corecta, bazata pe anumite entuziasme si idealisme promovate si intretinute de multe ori chiar de cei din interiorul bransei. In ceea ce priveste industria comunicarii (PR, advertising), aceasta imagine are in centrul sau spiritul boem, “creativitatea”, citeodata chiar usoara ticneala artistica a protagonistilor, despre care exista ideea falsa ca lucreaza printre nori si fum si aburi de alcool, la ore atipice, in medii atipice.

Realitatea, descoperita repede de orice student care incepe o cariera in aceste domenii, este ca lucrurile nu stau deloc asa. E drept ca in advertising multi dintre copywriteri sau art-directori intretin in mod voit ideea de “cap in nori”, insa cei mai multi dintre ei sint spirite foarte practice, care stiu bine ce au de facut si evalueaza foarte mercantil (in sensul cel mai bun al cuvintului) orice oportunitate li se iveste. Imi amintesc de un cunoscut, art director intr-o celebra agentie de publicitate, care are mereu aerul ca nu prea intelege ce se intimpla in jur, dar evalueaza si exploateaza permanent, extrem de eficient, orice ocazie de a face bani sau de a creste in cariera - lucru firesc de altfel si perfect in regula.

Intr-un anume sens, creativitatea face parte, si ea, din aceste “mituri” intretinute. Exista impresia ca, daca nu esti creativ si nu vezi pe cer nori cu forme de obiecte, nu ai ce cauta in acest domeniu. Exista impresia ca deadline-urile sint pentru ceilalti, nu pentru cei care “creeaza”, sau ca muza nu te viziteaza oricind, ci doar cind doreste ea. Realitatea este putin diferita: sigur ca o idee geniala nu vine batind din palme, si nici nu scoti din joben sugestii creative pentru un eveniment sau o lansare. Dar la fel de adevarat este ca acestea pot fi provocate prin cercetare, prin curiozitatea permanenta de a sti ce au facut altii, conectarea la evenimentele din piata, stimularea imaginatiei, deschiderea orizonturilor. Sint agentii care amenajeaza un mediu de lucru special pentru cei responsabili de partea creativa a unei campanii - aceasta este o idee buna, care vine citeodata dublata, din pacate, de o lejeritate extrema a programului si a disciplinei de lucru. Mi s-a intimplat chiar, odata, sa primesc de la un director de agentie replica: “Nu sintem gata cu propunerea, pentru ca ne-a disparut copywriter -ul, nu dam de el de citeva zile. Mai are obiceiul asta, sa dispara si apoi sa apara subit”.

Ca urmare, creativitatea este, pe de o parte, un dar, si pe de alta parte o abilitate educata. Cei care sint creativi nativ sint favorizati, desigur, si de cele mai multe ori ei sint cei care nasc idei spectaculoase, de care te minunezi si nu intelegi cum de nu ti-au venit tie, pentru ca par atit de simple si genereaza efecte atit de dramatice si radicale. Ceilalti, nu trebuie sa creada despre ei ca sint arizi, seci, fara imaginatie, ci trebuie sa faca efortul de a-si stimula imaginatia, de a vedea lucruri interesante acolo unde nu pare nimic de vazut. In ceea ce ma priveste, cred ca exista creativitate in orice domeniu: cel mai riguros chirurg are in cariera momente cind trebuie sa improvizeze creativ, cel mai bun inginer este un creator inventiv, simplul zidar care varuieste un perete poate avea visul lui de a crea o culoare, o textura. Faptul ca nu sintem educati sa vedem in noi latura creativa ne determina sa credem ca n-o avem deloc.

In PR, creativitatea este esentiala, dar trebuie vazuta ca o imbinare intre imaginatie si rigoare. Diferentiatoarele, lucrurile atipice, conceptele speciale, trebuie sustinute de puterea de a le implementa si de a obtine rezultate, de seriozitatea parteneriatului cu clientul si de increderea pe care o inspiram. Este bine sa lasam spiritul boem pentru cenaclurile literare, desi ma tem ca si acolo i s-a dus vremea…

Articol aparut pe markmedia.ro.

Cum functioneaza creativitatea in PR?

89794738Expertii americani au o definitie pentru creativitatea in relatii publice: “A fi creativ in PR inseamna sa ai o imagine dinamica asupra a ceea ce functioneaza si ce nu”. Ader cu placere la aceasta idee, mai ales pentru ca, din experienta, multe idei minunate ajung la cosul de gunoi din motive precum lipsa resurselor, lipsa de curaj sau pur si simplu nepotrivirea cu “temperamentul” artistic al clientului.

Imi amintesc, in legatura cu acest lucru, chiar o experienta personala, cind un PR manager de la o companie al carei principal atribut este creativitatea, mi-a cerut un concept original pentru evenimentul de aniversare a 100 de ani de existenta. Am inteles ca este un prilej de mare sarbatoare si am intrebat de buget, astfel incit sa-mi pot “ajusta” creativitatea in functie de coordonatele primite. “No limits” - a fost raspunsul deosebit de provocator si incitant pentru mine. In consecinta, am creat impreuna cu echipa un concept “big”, despre care sa se auda in piata.

Am trimis proiectul si, trei zile mai tirziu, raspunsul a fost ca depaseam cu mult bugetul alocat pentru acest eveniment, in valoare de vreo… 5-6 mii de euro.

In aceste conditii, sa-ti dai seama ce functioneaza si ce nu, este prima cerinta a creativitatii. Cu precizarea ca, totusi, aceasta limitare trebuie aplicata abia in a doua faza a procesului creativ, cea de triere a ideilor. O astfel de restrictionare nu trebuie sa existe in etapa de brainstorming a carui regula, se stie, este acceptarea oricarei idei, oricit ar parea de neverosimila.

Potrivit lui Andy Green, membru al CIPR (Chartered Institute of Public Relations) si autorul cartii “Creativitatea in relatiile publice”, contributia creativa este un asset obligatoriu pentru un practician PR, si totusi se observa inca o lipsa de intelegere a proceselor pe care le implica demersul creativ. Green vorbeste despre cei cinci “I” ai creativitatii: informare, incubatie, iluminare, integrare si ilustrare.

Asa cum spuneam si cu o alta ocazie, nu exista creativitate fara o buna intelegere a subiectului, temei, industriei, companiei client, fara o intelegere a ansamblului, care sa permita ceilalti patru “I” despre care vorbeste Green in cartea sa. In opinia mea, acest prim “I”, informarea, reprezinta 70% din procesul creativ si poate determina succesul sau insuccesul unei idei, al unui proiect, al unui demers creativ.

Dincolo de aceasta “procedurizare”, exista si citeva tactici punctuale, concrete si foarte practice:

-          Identificarea de “new media”, mixarea acestora si evaluarea acestui mix. Realizarea unui comunicat de presa video sau targetarea unor statii de radio online reprezinta abordari creative.

-          Distribuirea corecta a informatiilor catre media, de exemplu, poate avea propria sa componenta creativa. Probabil ca toti practicienii PR au vazut, macar o data, comunicate de presa, stiri, informatii sau materiale trimise aiurea, catre targete gresit alese. Sa ai o abordare creativa, sa identifici noi modalitati de a-ti atinge audienta sau sa trimiti formate diferite pentru audiente diferite, iata un demers creativ in PR.

-          Formatul si formularile comunicarilor cu presa sau cu diferite publicuri au nevoie de o doza importanta de creativitate, avind in vedere faptul ca limbajul de lemn profesional opereaza si aici cu mult succes. Aceleasi formulari intepenite, preluate de fiecare “specialist” dupa modelul celorlalti, aceleasi adresari impersonale, fara substanta invadeaza de cele mai multe ori procesul comunicarii.

Acestea sint numai citeva dintre modalitatile in care putem fi creativi in PR. In afara ideilor marete, exista si actiuni simple, necostisitoare, dar creative, care sa ne sustina in rutina fiecarei zile. In PR, creativitatea trebuie sa fie aplicata de la caz la caz, in functie de puterea de evaluare a fiecarui practician.

Si un ultim mit… Am auzit o data pe cineva spunind: “O singura persoana cu idei bune poate fi mai puternica decit cea mai mare agentie din lume”. Dupa ani de zile in aceasta industrie, ani in care am vazut lucruri care iti ridica parul maciuca prin cit sint de minunate sau cit sint de ingrozitoare, pot spune ca aceasta afirmatie nu se verifica. Nu in lumea reala, unde forta unei agentii mari face ca diferenta dintre ea si omul cu idei sa fie ca de la pamint la luna. Drept concluzie, nimeni nu ar trebui sa se bazeze doar pe propria creativitate, ci sa munceasca cu multa rivna pentru construirea si stabilizarea si a altor atu-uri.

Articol aparut pe markmedia.ro.